Filmul etnografic: „Mătrăgună, doamnă bună” triumfă la Concursului Internaţional „Ipostaze Etnografice” 2019, de la Galați
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș distins cu Marele Premiu
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, manager Dr. Ștefan Mariș, a obținut Marele Premiu, cu filmul „Mătrăgună, doamnă bună”. Scenariul a fost realizat de către etnologul Corina Isabella Csiszár, montajul și sunetul îi aparțin muzicologului Florin Ioan Avram, filmările au fost realizate de către Studio Art Tătar, Baia Mare, textul îi aparține Mariei Șerba, Au interpretat: Rodica Nemeș, Voichița Costin, Ileana Borodi, Mihaela Ionce, Denisa Grădinariu, Bianca Vișovan, Simina Minerva Szepaker, Grigore Simionca.
Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galați, prin Serviciul Cercetare, Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare, a organizat în perioada 10-11 octombrie, ediţia a x – a a Concursului internaţional de film etnografic şi imagini-document Ipostaze Etnografice 2019, eveniment ce și-a propus cunoaşterea, aprecierea şi promovarea valorilor culturii populare românești.
Ziua de 10 octombrie, a fost dedicată proiecțiilor de film iar în 11 octombrie, a avut loc vernisajul fotografiilor expuse și festivitatea de premiere a câștigătorilor, ambele evenimente desfășurându-se în „Salonul Artelor”. Au participat zeci de pasionați de arta populară, film și fotografie, precum și elevi de liceu din Galați, dornici să cunoască obiceiurile populare autentice ale acestui popor. Competiţia, la care au participat concurenţi din toate colţurile ţării și din Republica Moldova, a evidenţiat patrimoniul cultural imaterial prin intermediul fotografiilor şi al filmelor cu tematică etnografică, încurajând producţia cinematografică de acest gen.
Filmul „Mătrăgună, doamnă bună”, prezintă un ritual magico-erotic, practicat în comuna Budești, din Maramureșul Istoric. Culesul plantelor magice cere o anumită specializare din partea actantelor, un timp anume, un loc specific, precum şi o dată anume a anului. Dar parcă nici o altă plantă nu necesită atâtea rigori precum mătrăguna, la cules, prelucrat, întrebuinţat etc. Mătrăguna, cea mai puternică plantă de la noi, numită Doamnă mare, Doamnă bună, are un rol deosebit și o influență directă asupra forțelor vitale ale omului, ea are puterea de a mărita fetele. Culesul plantei nu se face la întâmplare, ci se supune unui ritual riguros, culegătoarele fiind învățate de către o bătrână descântătoare din sat cum să o culeagă. Cele două culegătoare dornice de măritiș au obligaţia curăţiei erotice, a tăcerii, a tainei şi singurătăţii, trebuind să culeagă mătrăguna numai în dimineața de Ispas. Acest act se plăteşte sacrificial, cu pâine, țuică și trei bănuți. Fata care alege mătrăguna se rotește de trei ori în în jurul plantei cerându-i ajutorul în versuri:
Mătrăgună, doamna mea,
Mărită-mă dacă-i vrea,
Dă-mi om bun și cu avere
Și la față cu plăcere,
Mândru și de omenie,
Ca vecinu Vasalie
Că-i înalt și frumușel
Demult mă uit după el.
Să zie să mă pețea,
Că eu cu drag m-aș mărita
Ca să nu-mi treacă vremea.
Urmează dansul fetelor împreună. Se rupe o crenguță care se duce acasă și se păstrează până în ziua măritișului:
Eu oi pune-o-n grădinuță,
Lângă un strat de scânteuță
Lângă un strat de măieran,
Să mă mărit înt-aiest an.
Potrivit credinței populare, mătrăguna a fost o fată frumoasă, încercată foarte mult în iubire, iubitul ei plecând în armată și lăsând-o în mare suferință. Fata alungată din sat de către două vrăjitoare, ia plângând amarnic calea pădurii, unde se așază pe iarbă și se transformă într-o tufă de mătrăgună. Din lacrimile ei, au răsărit flori de culoare roz. De atunci mătrăguna și-a pus în gând să ajute toate fetele. Mătrăguna a ajuns să fie considerată o ”plantă a vieţii şi a morţii”, ”o plantă sacră” şi o ”plantă-zeiţă”. Şi asta pentru că mătrăguna are calităţi terapeutice şi psihotrope importante, fapt pentru care românii o considerau o plantă miraculoasă, cu nenumărate valenţe magico-mitice.
