O jumătate de secol de la înfiinţarea Centrului Creaţiei Populare Maramureş

Se împlinesc în aceste zile 50 de ani de la înfiinţarea  instituţiei (1956)  care a devenit un segment important al istoriei culturale şi sociale a acestei părţi de ţară şi de lume, se împlineşte o jumătate de secol de devoţiune şi de responsabilitate faţă de valorile cele mai reprezentative cu care oamenii acestor locuri au ştiut să înfrunte şi să străbată destinul şi istoria. Casa Regională a Creaţiei  a fost constituită  într-un climat politic proletcultist şi sovietizat, după o serie de schimbări administrative, la peste un deceniu de la terminarea războiului mondial şi, totodată, de la instaurarea comunismului în România.

Aflată sub vremi şi sub directa subordonare politică, instituţia a avut de suferit excesele propagandei comuniste şi încercarea permanentă a organelor de partid de a şi-o subordona pentru a servi ca instrument politic. Spre cinstea multora dintre cei care au fost, de-a lungul vremii, angajaţi ai Case Creaţiei, ai Centrului Creaţiei sau cum s-a mai numit ea, instituţia şi-a păstrat permanent coordonatele esenţiale, acelea de a fi pemanent de veghe la izvoarele folclorului şi de a păstra vii şi duce mai departe tradiţiile populare ale locuitorilor din satele maramureşene.

Faptul ca aici la noi, tradiţiile sunt încă vii şi că nu şi-au pierdut funcţiile şi importanţa, sau nu au dispărut cu totul, ca în alte părţi li se datorează şi acestora, în majoritatea lor oameni de cultură, artişti, scriitori, pictori, pentru care moştenirea populară a fost mai presus de orice. Ei au ştiut să se opună nefirescului şi să lase cale de exprimare valorilor cu care au crescut şi în care s-au simţit acasă. 

În decursul acestei jumătăţi de secol de existenţă, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, aşa cum este denumirea de acum a instituţiei, a fost şi rămâne un focalizator al culturii şi spiritualităţii populare maramureşene, un pilon important în stabilirea şi păstrarea identităţii noastre în epoca globalizării şi în pragul integrării noastre în rândul naţiunilor europene.

Poate că şansa noastră, în lipsa unei dezvoltări economice de felul celei din vest, este ceea ce aproape toate naţiunile occidentale au pierdut, sacrul, viaţa rurală, existenţa unor forme de cultură populară şi de viaţă arhaice pe care nu le mai putem întâlni altundeva. Maramureşul este nu numai ţinutul porţilor de lemn şi al bisericilor de lemn maramureşene, adevărate tezaure, nu numai locul unde mai supravieţuiesc obiceiuri şi tradiţii vechi, dar şi depozitarul unei culturi populare orale de o valoare excepţională, pe care Centrul Creaţiei Populare s-a străduit permanent, în mod deosebit în ultimii ani, să le pună în valoare şi, mai mult de atât, să le pună în circulaţia universală, la dispoziţia celor interesaţi, care nu ar avea altfel acces la ele.

Nu putem invoca mereu scuza că poezia populară românească, tezaurul nostru liric atât de divers, este intraductibil şi, nu avem ce face, deci să nu facem nimic. Este o dovada de iresponsabilitate  şi de lipsă de simţ al valorii să lăsăm nepublicate şi nevalorificate creaţiile populare care au supravieţuit mileniilor şi noi să le tratăm cu indiferenţă. Nu ne putem aştepta la recunoaştere din partea celorlate  popoare, dacă nu ştim să le facem  accesibile şi lor aceste valori. 

Pe lângă studiile şi culegerile de folclor publicate la editura Centrului Creaţiei Populare în seria "Cultură tradiţională" am editat şi publicat două importante cărţi de traduceri în limba engleză a poeziei populare: "Hori de femei din Breb" de Sanda Golopenţia şi "Folclor din Maramureş" de Ana Olos.

Maramureşul este unul dintre puţinele locuri din ţară în care apare cu regularitate o revista de memorie etnologică şi de cultură populară, o revistă care s-a făcut cunoscută şi apreciată pretutindeni în ţară şi peste hotare. Ecourile ei sunt foarte bune şi renumele acestei publicaţii creşte, devenind tot mai pregnant o revistă de referinţă în domeniu. Instituţia noastră îşi face un titlu de mândrie din editarea acestei publicaţii de un prestigiu deosebit, mai ales având în vedere că se editează cu un personal restrâns, format cu precădere din membrii instituţiei.

Printre celelalte instituţii de profil din ţară instituţia noastră ocupă un loc aparte, renumele şi recunoaşterea valorii provenind şi din prestigiul de care s-au bucurat şi se bucură specialiştii acesteia. Sunt multe acţiuni ale Centrului Creaţiei care au avut răsunet internaţional. 

Avem în derulare proiecte importante dar mai ales necesare în faza actuală a societăţii româneşti. Nu ne putem permite să ne risipim valorile de patrimoniu, unele dintre ele inestimabile şi irepetabile sau să le pierdem pentru totdeauna prin nepăsare şi ignoranţă. Am reuşit, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al celor care au inţeles rostul şi rolul instituţiei noastre să dotăm compartimentele de lucru cu aparatura tehnică necesară. Mai sunt, fireşte, multe de făcut. Această aniversare are loc în preajma apropiatei integrări a ţării noastre în Uniunea Europeană. Maramureşul are astfel oportunităţi noi dar se confruntă şi cu provocări noi, unele greu de depăşit şi de stăvilit, mai ales atunci când e vorba de un tezaur păstrat în nişte amfore fragile, cum este moştenirea populară şi spiritul ancestral maramureşean. El este matricea noastră spirituală.

Dacă vom şti să o preţuim cum se cuvine şi să îi urmăm calea vom avea identitatea noastră de neconfundat, vom avea ce să transmitem, în acest sens generaţiilor viitoare.  Centrul Creaţiei Populare este dedicat acestei misiuni care poate face diferenţa între nivelare şi pierderea tradiţiei şi păstrarea mesajului acesteia pentru viitor.